Papa Francisc si-a inceput vizita apostolica in Grecia, luand pe toata lumea prin surprindere, punand Europa pe balonul responsabilitatilor sale in criza migratiei, mentionand ca „pare rupta de egoismul nationalist” in randul celor 27 de tari ale Uniunii Europene.
Dupa ce a petrecut doua zile in Cipru, Francisc a tinut un discurs cu tonuri neasteptat de energice, in care a avertizat ca „nu se poate sa nu remarci cu ingrijorare ca astazi, nu doar pe continentul european, exista un declin al democratiei”.
Papa a vorbit la palatul prezidential din Atena in fata presedintelui elen, Katerina Sakellaropoulou, a premierului Kiriacos Mitsotakis, a restului guvernului, a reprezentantilor vietii sociale a tarii, ai corpului diplomatic si a personalitatilor din lumea catolica si ortodoxa, din aceasta tara. de zece milioane de locuitori.
Jorge Bergoglio a subliniat ca „in timp ce autoritarismul este rapid si promisiunile usoare propuse de populism par atractive, diverse societati, preocupate de securitate si anesteziate de consumism, oboseala si disconfort, duc la un fel de scepticism democratic”.
Papa a oferit remediul oarecum generic al „politicii bune” ca alternativa la scepticismul democratiei, „provocat de distanta de institutii, de teama de a-si pierde identitatea si de birocratie”.
Stimulat de prezenta sa in tara recunoscuta drept „leaganul democratiei”, care a influentat atat de mult istoria si dezvoltarea crestinismului, Cu europenii in vizor, dar adresandu-se tuturor, Francisc a cerut trecerea „de la partizanat la participare, a simplu angajament de a sustine propria fractiune si de a se implica activ in promovarea tuturor”.
Obiectivul specific pe care Jorge Bergoglio si-l propune in turneul sau este lansarea unui nou apel istoric, pe care il va face duminica aceasta din insula Lesbos, in apararea milioanelor de migranti care ratacesc in cautarea unei lumi mai bune, dar mai ales cei care ajung in Europa prin Mediterana, „mare nostrum”, din Asia si Africa, in conditii umane deplorabile.
Papa a reamintit provocarile pe care lumea le intampina astazi „cum ar fi apararea climei, pandemia, piata comuna si saracia raspandita”.
El a aparat necesitatea de a sprijini multilateralismul impotriva „extensiunilor nationaliste” si a pus cererile comune „in fata intereselor private”.
Pontiful Romei a mentinut in discursul sau, care a cazut greu in Europa si in alte parti ale lumii, un nivel politic inalt.
El a dorit ca „seductiile autoritarismului sa li se raspunda cu democratie si ca indiferenta individualista sa fie opusa prin grija pentru celalalt, pentru saraci si pentru crearea unor piloni esentiali pentru un umanism reinnoit, de care au nevoie vremurile si Europa noastra”.
Apararea continua in rationamentul sau a democratiei in tara care a creat-o, impregneaza valul cu continut social si o condamnare ferma a progreselor suveraniste in Europa ale organizatiilor de extrema dreapta, a facut din discursul de astazi al lui Francisco una dintre interventiile sale politice superioare.
Papa a mai deplans ca „Europa continua sa ezite inainte de sosirea migrantilor, in loc sa fie un motor al solidaritatii”.
A sa a fost prima vizita a unui pontif la Atena dupa calatoria facuta in 2001 de Sfantul Ioan Paul al II-lea.
Reamintindu-si calatoria pe insula Lesbos in urma cu cinci ani, poarta de intrare pentru mii de refugiati care sosesc la granita de est a Europei, pontiful argentinian a laudat Grecia.
El a spus ca „a primit in unele dintre insulele sale un numar de frati si surori migranti mult mai mare decat cel al locuitorilor sai”.
El a criticat Uniunea Europeana, „sfasiata de egoismul nationalist”, care nu a respectat ceea ce ar trebui sa fie statutul ei de „sursa de fratietate”.
Impact asupra Greciei
Cuvintele Papei argentinian i-au afectat pe greci, care au suferit ani de zile, si partial continua sa sufere, o criza economica care i-a pus in carantina si i-a umplut de o furie impotenta pentru masurile de austeritate pe care au trebuit sa le indure.
In prezent, Grecia este tara care are cea mai mare datorie dintre cele 27 de tari ale Comunitatii, ceea ce echivaleaza cu 200 la suta din PIB-ul sau anual.
Bergoglio a spus ca noua sa vizita la Lesbos vrea sa serveasca la „apararea azilului si integrarii” refugiatilor.
In cele doua zile petrecute in Cipru, pontiful a atacat „zidul urii” care exista impotriva imigrantilor si a cerut „sa deschida ochii” in fata „sclaviei si torturii” suferite de migranti in lagarele pe care Papa le-a descris drept naziste comparand aceasta cu „lagers” din epoca hitleriana, citandu-i in mod specific pe cei care exista in Libia.
Apologia Bisericii Ortodoxe
Mai tarziu, Papa si alaiul sau au mers sa-l viziteze pe arhiepiscopul ortodox grec Ieronim al II-lea, conducatorul spiritual al marii majoritati a poporului elen.
In intalnirea lor, Francisc si-a cerut din nou scuze, asa cum facuse deja in Cipru, catolicilor ortodocsi „pentru erori” in relatia conflictuala care s-a agravat odata cu schisma impotriva primatului Papei de la Roma din 1054, care a durat aproape o mie. ani.
Francisc a spus ca radacinile comune „care au strabatut secolele, sunt radacini apostolice!”
„Din pacate, dupa aceea, ne-am despartit. Otravurile mortale ne-au contaminat, neghina suspiciunii a marit distanta si am incetat sa cultivam comuniunea”, a spus el inaintea lui Ieronim al II-lea.
„In mod rusinos, recunosc pentru Biserica Catolica, actiunile si deciziile care nu au nimic de-a face cu Isus si Evanghelia, bazate mai degraba pe setea de profit si putere, au ofilit comuniunea”, a spus el.
Bergoglio a adaugat ca „in acest fel, am permis ca fertilitatea sa fie amenintata de diviziuni. Istoria are greutatea ei si astazi aici simt nevoia sa-mi reinnoiesc cererea de iertare catre Dumnezeu si catre fratii mei pentru greselile pe care atat de multi catolici le-au facut”.
Francisc a calcat pe urmele Sfantului Ioan Paul al II-lea. Papa polonez, in timpul vizitei sale din 2001 in Grecia, prima a unui pontif din Roma, si-a exprimat mea culpa.
In 2016, Papa argentinian a avut o intalnire istorica la Havana, Cuba, cu Patriarhul Chiril al tuturor Rusilor, unde se afla centrul credintei ortodoxe, care a fost considerat cel mai mare gest comun de apropiere in atatea secole de schisma amara.
In Grecia, catolicii reprezinta abia 1% din populatie.
Cand Francisc a intrat in sediul arhiepiscopului in aceasta sambata, singurul incident a fost inregistrat . Un batran preot ortodox a strigat la el „eretic!” si a fost luat de politie.
Bergoglio si-a incheiat discursul in fata Arhiepiscopului Ieronim al II-lea intrebandu-se: „Cum putem sa dam marturie lumii concordantei Evangheliei daca noi crestinii suntem inca despartiti?”
Prima sa zi in Grecia s-a incheiat cu o intalnire cu comunitatea catolica si o intalnire privata cu iezuitii din acea tara.
